Nivelurile de
educaţie ale populaţiei europene adulte sunt adesea folosite drept reprezentare
pentru cunoştiinţele
şi competenţele disponibile în economie. Acest indicator este reprezentat prin
intermediul nivelului educaţiei formale dobândite de către populaţia adultă.
În
conformitate cu Ancheta Forţei de Munca
UE , aproximativ 70 % din adulţii din Europa (cu vârsta între 25-64 ani) au
absolvit cel puţin învăţământul secundar superior. Adulţii cu realizări
educaţionale reduse (adică sub nivelul secundar superior) reprezintă mai puţin
de o treime din populaţia europeană adultă. La prima vedere aceasta pondere
“redusă” ii incantă pe multi dar acest procent corespunde unei populaţii de
cca. 76 milioane de adulţi din UE.
În ceea ce
priveşte datele referitoare la participarea
adulţilor la educaţie formală, conform celui mai ridicat nivel de educaţie
dobândită, în toate statele europene cei cu un nivel educaţional mai redus (şi
anume aceia care au absolvit cel mult învăţământul secundar inferior) deţin
cele mai reduse grade de participare. În medie, în UE, doar aproximativ 2 %
dintre adulţii sub-calificaţi participă la educaţie şi formare formale, în timp
ce gradul de participare al celor care au finalizat învăţământul secundar superior
este de 6 %, iar pentru cei care au finalizat învăţământul superior de 12 %.
Analiza
nivelului statal arată că în anumite state europene participarea adulţilor
subcalificaţi la educaţie formală este în mod vizibil superioară mediei UE. De
exemplu, aceasta este de aproape 6 % în Norvegia şi între 6 % şi 8 % în Belgia,
Danemarca, Suedia şi Regatul Unit al Marii Britanii. Prin urmare, se pare că
statele menţionate anterior sunt uşor “mai prospere” în atragerea populaţiei adulte
sub-calificate în programe de educaţie şi formare formală.
Ancheta
asupra Educaţiei Adulţilor oferă de asemenea câteva informaţii interesante
referitoare la caracteristicile
activităţilor de învăţare la care participă adulţii. Una dintre aceste caracteristici
este numărul de ore de învăţare raportate de către cei care au participat la
educaţie şi formare.
Programele formale sunt, în medie, semnificativ mai lungi
decât activităţile de educaţie non-formală: numărul mediu de ore de învăţare
per participant la educaţie formală este de 383 ore, pe când pentru
educaţia şi formarea non-formală de doar 71 ore.
Exista variaţii
importante intre statele din Europa. Numărul de ore de învăţare pentru educaţie
şi formare formală este de departe cel mai ridicat în Germania (905 ore), şi
este de asemenea superior în mod semnificativ mediei UE în Bulgaria (609 ore),
Letonia (572 ore), Portugalia (543 ore), Austria (532 ore) sau Suedia (515
ore). În acelaşi timp, activităţile formale de învăţare din Regatul Unit al
Marii Britanii sunt caracterizate de o durată relativ redusă: în medie, 121.
Durata medie a activităţilor non-formale din Regatul Unit al Marii Britanii
este aproximativ egală cu cea din Danemarca, Belgia, Spania sau Ungaria, unde
activităţile educaţionale non-formale durează între 111 şi 121 ore.
În ceea ce
priveste sumele de bani cheltuite de
către cursanţii adulţi care participă la educaţie şi formare formala, în
toate statele europene educaţia formală a adulţilor necesită investiţii
financiare private mai mari decât activităţile de învăţare non-formale: cei
care au participat la educaţie formală au cheltuit o medie de 603
EURO, în timp ce investiţia privată medie pentru educaţie şi formare
non-formală era de doar 145 EURO.
Cheltuielile
per participant la educaţie şi formare formală variază de la un stat la altul.
În timp ce adulţii care au participat la educaţie formală în Belgia, Republica
Cehă, Letonia, Olanda, România, Finlanda, Suedia şi Turcia au cheltuit, în
medie, numai o sumă de până la 400 EURO, cursanţii din alte câteva state
europene au raportat investiţii financiare private mult mai mari. In Romania se
cheltuie doar 294 EURO spre deosebire de Austria unde cheltuiala este de 1.454
EURO.
