In luna martie ANOFM demareaza un numar un numar de 171 programe de formare profesionala

Potrivit unui comunicat de presa al ANOFM, un numar de 171 programe de formare profesionala vor începe în luna martie 2016, la nivel national.

3.252 de persoane vor putea participa la cursurile gratuite organizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, în luna martie 2016.

Programele de formare profesionala cu cele mai multe locuri disponibile vizeaza calificari precum:

·      lucrator în comert (281),

·      bucatar (227),

·      operator introducere, validare si prelucrare date (190),

·      instalator instalatii tehnico-sanitare si de gaze (158),

·      contabil (151),

·      frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist (146),

·      manichiurist, pedichiurist (190),

·      agent de securitate (118),

·      ospatar (chelner) vânzator în unitati de alimentatie (112),

·      lucrator în structuri pentru constructii (105).

Cei mai multi participanti se preconizeaza în judetele Brasov (210 de persoane), Bihor (176 de persoane), Hunedoara (168 persoane), Mures (168 persoane) si Covasna (112 persoane).

Pentru detalii, cei interesati se pot adresa agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca în a carei raza au domicliul sau resedinta sau pot vizualiza oferta de cursuri pe www.anofm.ro la sectiunea Formare profesionala.

Potrivit legislatoiei actuale somerii, absolventii, refugiatii, strainii care au lucrat în România, persoanele care nu au putut ocupa un loc de munca dupa repatriere sau detentie, precum si persoanele care desfãsoarã activitãti în mediul rural si nu realizeazã venituri lunare sau realizeazã venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referintã în vigoare si care sunt înregistrate la agentiile pentru ocuparea fortei de muncã beneficiazã, în mod gratuit, de servicii de formare profesionalã.

Serviciile de formare profesionalã se asigurã, gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, si pentru persoanele aflate în urmãtoarele situatii:

a) au reluat activitatea ca urmare a încetãrii concediului pentru cresterea copilului pâna la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;

b) au reluat activitatea dupã satisfacerea stagiului militar;

c) au reluat activitatea ca urmare a recuperarii capacitatii de munca dupa pensionarea pentru invaliditate.

Prevederile de mai sus se aplicã în cazul în care cererea este formulatã în termen de 12 luni de la data reluãrii activitãtii persoanelor, o singurã datã pentru fiecare situatie.

Califică-te pentru viitorul tău! – POSDRU/164/2.3/S/138740

Cursuri de calificare gratuite prin proiectul Califică-te pentru viitorul tău! – POSDRU/164/2.3/S/138740. Intra si tu pe site-ul proiectului si afla mai multe

Participarea românilor la învățarea pe parcursul întregii vieți

Se vorbeste tot mai des de învățarea pe parcursul întregii vieți, dar oare cum stă România la acest capitol?

În perioada 2007-2011, in tara noastră nu s-au făcut progrese semnificative privind participarea adulților cu vârste între 25-64 ani la învățarea pe parcursul întregii vieți, ponderea acestora înregistrând o ușoară creștere, de la 1,3% în 2007 la 1,6% în 2011. Alături de Bulgaria (1,2%), România ocupă ultimele locuri între țările UE la acest indicator. În aceste condiții, România se află încă departe de ținta europeană pentru anul 2020 proiectată la o pondere de 15%.

Analiza socio-economică în domeniul educației și formării profesionale a evidențiat o serie provocări privind atingerea țintei stabilite de România pentru anul 2020:

- cele mai scăzute ponderi de participare la formarea profesională continuă se înregistrează în cazul persoanelor cu nivel redus de educație și calificare profesională, a celor care lucrează în companii mici cu sub 10 angajați și a celor cu vârste de peste 40 de ani;

- discrepanțe pe medii de rezidență și pe sexe (în defavoarea mediului rural și, respectiv, în defavoarea persoanelor de sex masculin).

Principalele bariere în calea participării la formarea continuă sunt:

- stimulente financiare limitate pentru individ, dar și pentru angajator,

- informarea limitată a populației cu privire la ofertele de formare,

- lipsa de flexibilitate a ofertelor de formare existente,

- accesul limitat la sistemul de recunoaștere și validare a învățării dobândite în contexte informale și nonformale.

Analiza socio-economică a semnalat și nevoia de profesionalizare a practicienilor (formatorilor). Este necesar un sistem adecvat de formare continuă a personalului care activează în domeniul formării profesionale, sistem care să conducă la consolidarea prestigiului profesional și atractivității acestei profesii.

Imbunătătirea sistemului de educatie a adultilor presupune si o diversificare a rolurilor personalului din educația și formarea profesională a adulților, cum ar fi facilitatori online, mentori, coach, consilieri de carieră, evaluatori de competențe, designer de formare, ș.a., care să răspundă adecvat nevoilor din ce în ce mai diverse ale potențialilor beneficiari de programe de educație și formare a adulților.

Conform analizei socio-economice, principala provocare cu privire la evaluarea și certificarea competențelor dobândite în contexte informale și nonformale o reprezintă dezvoltarea capacității instituționale de administrare și gestiune a centrelor și a personalului care deservește centrele de evaluare și certificare a competențelor. Acoperirea geografică restrânsă a centrelor, precum și concentrarea acestora în doar două regiuni de dezvoltare indică nevoia de a acoperi un număr mai mare de potențiali beneficiari care să poată avea acces la astfel de servicii. De asemenea, sunt necesare măsuri de informare a potențialilor beneficiari cu privire avantajele procesului de evaluare și certificare, mai ales în rândul acelora care au nivel mai scăzut de calificare și pentru care evaluarea și certificarea competențelor ar putea deveni o șansă reală pentru îmbunătățirea situației acestora pe piața muncii.

Accesul la INTERNET și la activități culturale crează contexte reale de dobândire a unor abilități și competențe ale populației, cu impact asupra interesului pentru învățare și formare continuă pe parcursul întregii vieți. În ultimii 5 ani se constată că în România s-au creat premisele pentru creșterea accesului populației la informare și obiective culturale, tot mai multe gospodării, dar și unități de învățământ fiind conectate la INTERNET.

Dacă sunteti interesati să aflati informatii “la zi” despre cursurile de calificare organizate in România accesati site-ul www.e-calificare.ro

Slaba competitivitate a industriei romanesti este influentata de competentele reduse ale fortei de munca din Romania

Comisia Europeană monitorizează in permanentă evolutia economiilor statelor membre. In vara anului 2014 pe site-ul Comisiei Europene s-a publicat un nou raport privind progresele făcute de către statele membre in ceea ce priveste cresterea competitivitătii. Potrivit acestui raport, care evaluează performanțele industriale ale statelor membre în patru domenii-cheie, și anume: investiții și acces la finanțare; inovare și competențe; energie, materii prime și sustenabilitate; și accesul la piețe, infrastructură și servicii, România se află in a treia “grupă valorică” (din 4 grup), incadrandu-se in grupul tărilor cu o economie „modestă” dar care au inregistrat o îmbunătățire a competitivității, alături de Estonia, Lituania, Letonia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovacia și Grecia. 

In raportul referitor la competitivitatea industriei românesti, ca principalele probleme sunt enumerate: accesul dificil la finanțare și investiții, nivelul scăzut de inovare, structura energofagă a industriei, accesul greoi al IMM-urilor românești la piețe si servicii, infrastructura de transport subdezvoltată si eficienta scăzută a administratiei publice. Pe langă toate acestea un alt factor care conduce la un nivel scăzut al competitivitătii este nivelul de competențe reduse ale fortei de muncă.

Această constatare a Comisiei Europene este intr-o anumită măsură surprinzătoare deoarece de fiecare data cand s-a pus problema atragerii investitiilor străine unul din argumentele folosite de politicienii romani a fost acela că merită să dechizi noi capacităti de productie in România deoarece tara noastră dispune de fortă de muncă bine calificată, disponibilă la costuri mai mici decat celelalte tări europene. Acum aflăm cu surprindere că nu este deloc asa. Potrivit raportului Comisiei Europene România suferă de un deficit de competențe, în special în sectorul de producție, și de neconcordanțele intre competențele existente ale populatiei active si cererea existentă pe piată. Numărul de absolvenți de matematică, științe și tehnologie este mai mare decât media UE (ca procent din populație), dar rata ocupării forței de muncă cu aceste competente este printre cele mai scăzute din UE !

Asta inseamnă că scoala românească pregăteste de mai multi ani specialisti in domenii in care nu există căutare si aproape deloc in domeniile in care există cerere. Probabil singurul domeniu in care România pregăteste multi oameni care isi găsesc un loc de muncă este medicina, dar din păcate pentru romanii din tară acesti specialisti isi găsesc un loc de muncă in străinatate. 

Teoretic acest deficit de competente inregistrat pe piata muncii, generat in principal de faptul că institutiile de invătămant românesc nu sunt capabile să se adapteze la cererea existentă pe piata muncii, ar putea fi rezolvat prin programele de formare profesională. Din păcate ceea ce se intamplă in ultimii 2 ani nu rezolvă această problemă. Asta deoarece mai nou sunt sprijinite acele proiecte finantate din fonduri europene care acordă subventii participantilor la cursuri. Astfel s-a ajuns ca romanii să se inscrie la cursuri pentru a primi bani si nu pentru a invăta ceva. La evaluările cererilor de finantare depuse pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (sesiunile 2013 si 2014) au fost depunctate acele proiecte care nu aveau prevăzute subventii pentru participanti. In plus institutiile si firmele care implementează astfel de proiecte sunt puternic penalizate financiar dacă cel putin 90% din cei care se inscriu la cursuri abandonează sau nu obtin nota necesară absolvirii.

Din această cauză mai nou cei care investesc in România in sectorul productiv au neplăcuta surpriză ca in faza de recrutare a personalului să primească CV-urile a zeci sau sute de romani care au o diplomă in concordantă cu cerintele postului dar care in realitate nu se pricep la nimic !

Cei care totusi doresc să invete ceva incă mai găsesc si formatori seriosi care organizează cursuri la un inalt standard calitativ. Chiar dacă numărul acestora este in scădere ei merg mai departe.  

Celor care doresc să se inscrie la un curs de calificare pentru a invăta ceva le este recomandat s-a analizeze in prealabil toate ofertele, pentru a fi siguri că nu nimeresc pe mâna unei firme care doar produce diplome.

Indicatori de referinta asupra educatiei si formarii adultilor in UE

Nivelurile de educaţie ale populaţiei europene adulte sunt adesea folosite drept reprezentare pentru cunoştiinţele şi competenţele disponibile în economie. Acest indicator este reprezentat prin intermediul nivelului educaţiei formale dobândite de către populaţia adultă.

În conformitate cu Ancheta Forţei de Munca UE , aproximativ 70 % din adulţii din Europa (cu vârsta între 25-64 ani) au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior. Adulţii cu realizări educaţionale reduse (adică sub nivelul secundar superior) reprezintă mai puţin de o treime din populaţia europeană adultă. La prima vedere aceasta pondere “redusă” ii incantă pe multi dar acest procent corespunde unei populaţii de cca. 76 milioane de adulţi din UE.

În ceea ce priveşte datele referitoare la participarea adulţilor la educaţie formală, conform celui mai ridicat nivel de educaţie dobândită, în toate statele europene cei cu un nivel educaţional mai redus (şi anume aceia care au absolvit cel mult învăţământul secundar inferior) deţin cele mai reduse grade de participare. În medie, în UE, doar aproximativ 2 % dintre adulţii sub-calificaţi participă la educaţie şi formare formale, în timp ce gradul de participare al celor care au finalizat învăţământul secundar superior este de 6 %, iar pentru cei care au finalizat învăţământul superior de 12 %.

Analiza nivelului statal arată că în anumite state europene participarea adulţilor subcalificaţi la educaţie formală este în mod vizibil superioară mediei UE. De exemplu, aceasta este de aproape 6 % în Norvegia şi între 6 % şi 8 % în Belgia, Danemarca, Suedia şi Regatul Unit al Marii Britanii. Prin urmare, se pare că statele menţionate anterior sunt uşor “mai prospere” în atragerea populaţiei adulte sub-calificate în programe de educaţie şi formare formală.

Ancheta asupra Educaţiei Adulţilor oferă de asemenea câteva informaţii interesante referitoare la caracteristicile activităţilor de învăţare la care participă adulţii. Una dintre aceste caracteristici este numărul de ore de învăţare raportate de către cei care au participat la educaţie şi formare.

Programele formale sunt, în medie, semnificativ mai lungi decât activităţile de educaţie non-formală: numărul mediu de ore de învăţare per participant la educaţie formală este de 383 ore, pe când pentru educaţia şi formarea non-formală de doar 71 ore.

Exista variaţii importante intre statele din Europa. Numărul de ore de învăţare pentru educaţie şi formare formală este de departe cel mai ridicat în Germania (905 ore), şi este de asemenea superior în mod semnificativ mediei UE în Bulgaria (609 ore), Letonia (572 ore), Portugalia (543 ore), Austria (532 ore) sau Suedia (515 ore). În acelaşi timp, activităţile formale de învăţare din Regatul Unit al Marii Britanii sunt caracterizate de o durată relativ redusă: în medie, 121. Durata medie a activităţilor non-formale din Regatul Unit al Marii Britanii este aproximativ egală cu cea din Danemarca, Belgia, Spania sau Ungaria, unde activităţile educaţionale non-formale durează între 111 şi 121 ore.

În ceea ce priveste sumele de bani cheltuite de către cursanţii adulţi care participă la educaţie şi formare formala, în toate statele europene educaţia formală a adulţilor necesită investiţii financiare private mai mari decât activităţile de învăţare non-formale: cei care au participat la educaţie formală au cheltuit o medie de 603 EURO, în timp ce investiţia privată medie pentru educaţie şi formare non-formală era de doar 145 EURO.

Cheltuielile per participant la educaţie şi formare formală variază de la un stat la altul. În timp ce adulţii care au participat la educaţie formală în Belgia, Republica Cehă, Letonia, Olanda, România, Finlanda, Suedia şi Turcia au cheltuit, în medie, numai o sumă de până la 400 EURO, cursanţii din alte câteva state europene au raportat investiţii financiare private mult mai mari. In Romania se cheltuie doar 294 EURO spre deosebire de Austria unde cheltuiala este de 1.454 EURO. 

Noi reglementari privind cursurile de formare profesionala a adultilor

CEC este un cadru european de referintă care stabileste corespondente intre sistemele nationale de calificări si are rolul unui instrument de traducere care face calificările mai transparente si mai usor de inteles in tari si sisteme diferite din Europa.

Romania a aderat la prevederile acestui cadru european si ca urmare o serie din legile referitoare la educatia adultilor au fost modificate in ultimii ani, iar CNFPA s-a transformat in ANC (Autoritatea Naţională pentru Calificări). Modificarile legislative se produc treptat.

In 28 mai 2013 a aparut Legea Nr.167 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor. Potrivit acesteia programele de formare profesională se organizează de furnizorii de formare profesională pentru ocupaţii, meserii, specializări şi profesii, denumite în continuare ocupaţii, cuprinse în Clasificarea ocupaţiilor din România - C.O.R.

Formarea profesională a adulţilor cuprinde formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă organizată prin alte forme decât cele specifice sistemului naţional de învăţământ.

Formarea profesională iniţială a adulţilor asigură pregătirea necesară pentru dobândirea competenţelor profesionale minime necesare pentru obţinerea unui loc de muncă.

Formarea profesională continuă este ulterioară formării iniţiale şi asigură adulţilor fie dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competenţe. 

Competenţele profesionale se dobândesc prin iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare, recalificare, definite astfel:

a) iniţierea reprezintă dobândirea unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi minime necesare pentru desfăşurarea unei activităţi;

b) calificarea reprezintă ansamblul de competenţe profesionale care permit unei persoane să desfăşoare activităţi specifice unei ocupaţii sau profesii;

c) perfecţionarea, respectiv specializarea reprezintă pregătirea profesională care conduce la dezvoltarea sau completarea cunoştinţelor, deprinderilor sau competenţelor profesionale ale unei persoane care deţine deja o calificare, respectiv dezvoltarea competenţelor în cadrul aceleiaşi calificări, dobândirea de competenţe noi în aceeaşi arie ocupaţională sau într-o arie ocupaţională nouă, dobândirea de competenţe fundamentale/cheie sau competenţe tehnice noi.

d) recalificarea constă în obţinerea competenţelor specifice unei alte ocupaţii sau profesii, diferită de cele dobândite anterior.

Programele de formare profesională se organizează de furnizorii de formare profesională şi pentru:

 a) competenţe profesionale comune mai multor ocupaţii;

 b) competenţe-cheie;

 c) competenţe transversale.

Formele de realizare a formării profesionale a adulţilor sunt:

 a) cursuri organizate de furnizorii de formare profesională;

 b) cursuri organizate de angajatori în cadrul unităţilor proprii;

 c) stagii de practică şi specializare în unităţi din ţară sau din străinătate;

 d) alte forme de pregătire profesională.

Formarea profesională se poate realiza şi prin ucenicie la locul de muncă

Particularitati ale managementului educational

Managementul desemnează stiinta, arta si tehnica de a conduce intr-un mod eficient activitătile desfăsurate pentru atingerea unor obiective.

Managementul educational este stiinta si arta de a pregati resursele umane, de a forma personalitati potrivit telurilor urmărite de societate si acceptate de individ. Managementul educational este o stiintă utilă celor implicati in procesul de invătămant pentru a fi eficienti si productivi in relatiile educationale, in stimularea transformării la nivelul personalitatilor, atat a elevilor, cat si a cadrelor didactice. El reprezintă o  metodologie de abordare integrată si strategică a activitatii de educatie si a ansamblului de principii, functii si norme de conducere care asigură realizarea obiectivelor sistemului educativ.

Managementul educational tratează diferentiat modul de actiune in functie de nivelul la care este aplicat, respectiv:

- macro: la nivelul sistemului de invătămant, regăsit in politicile educationale nationale, europene (management la nivel de minister sau inspectorate);

- intermediar: la nivelul institutiilor scolare (managementul unitătii de invătămant);

- micro: la nivelul clasei de elevi (managementul educational al clasei de elevi).

Dacă la nivel macro mamagementul este asigurat  atat de politicieni cat si de cadre didactice la nivel intermediar si micro, managementul educational este asigurat numai de cadrele didactice. In toate legislatiile educationale europene este prevazut ca directorul scolii sa fie cadru didactic. Există totusi si o exceptie in cazul educatiei adultilor organizată de către formatori autorizati, caz in care de cele mai multe ori conducătorii sunt manageri dar nu si cadre didactice.  

Managementul sistemului educational si al institutiilor de invătămant cuprinde: definirea obiectivelor sistemului educativ, asigurarea cadrului legislativ-normativ, proiectarea retelei institutionale, elaborarea tematicii invătării, formarea personalului de conducere si instruire, elaborarea principiilor de evaluare monitorizarea si corectarea sistemului de invătămănt.

Managementul clasei înseamnă a utiliza un set de instrumente de gestionare a relaţiilor dintre profesori şi elevi pe de o parte, şi dintre elevi pe de altă parte. Acest set de instrumente este oferit profesorilor şi învăţătorilor pentru a le facilita munca şi pentru a-i ajuta să construiască un mediu de muncă sănătos.

Managementul clasei se concentreaza pe atingerea urmatoarelor obiective:

- reducerea stresului pe care îl presupune munca în şcoală, prin gestionarea eficientă a problemelor de disciplină şi a relaţiei cu elevii.

- protejarea sănătatii emoţionale a copiilor şi asigura dezvoltarii armonioase.

In cazul educatiei adultilor aceste obiective isi pierd din importanta deoarece stresul lectorilor este redus in cazul relatiei cu adultii iar problema sănătatii emoţionale a adultilor instruiti dispare.

In schimb apar probleme de altă natură datorită dificultatilor pe care uneori adultii le au in asimilarea informatiilor.

Cursurile de calificare gratuite vor fi mult mai greu de gasit in 2013

Perioada 2009 – 2012 a adus multor romani sansa de o obtine o calificare in mod gratuit. Acest lucru s-a datorat in primul rand Fondului Social European (FSE) care este instrumentul principal prin care Uniunea Europeana finanţează obiectivele strategice ale politicii de ocupare.

Pentru perioada de programare 2007- 2013, scopul intervenţiilor Fondul Social European a fost de a susţine statele membre să anticipeze şi să administreze eficient schimbările economice şi sociale si pentru a putea realiza aceste lucruri una din componentele finantate a fost de sprijinirea investiţiilor în capital uman, în special prin îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi formare.

Desi acest fond ar fi trebuit sa devina operational in Romania in 2007 primele proiecte au inceput sa se deruleze imid doar la finalul anului 2008, iar cele mai multe au pornit in 2009.

 

Au fost lansate mai multe tipuri de programe, impartite pe axe:

Axa 1: Educatia si formarea profesionalã în sprijinul cresterii economice si a dezvoltãrii societatii bazate pe cunoastere.

• Acces la educatie si formare profesională initială de calitate

• Calitate în învãtamântul superior

• Dezvoltarea resurselor umane în educatie si formare profesională

• Calitate în Formarea Profesionalã Continuă

• Programe doctorale si post doctorale în sprijinul cercetării.

Axa 2: Corelarea învãtãrii pe tot parcursul vietii cu piata muncii.

• Tranzitia de la scoalã la o viatã activă

• Prevenirea si corectarea părăsirii timpurii a scolii

• Cresterea accesului si participării la Formarea Profesionalã Continuă.

Axa 3: Cresterea adaptabilitãtii lucrătorilor si a întreprinderilor.

• Promovarea culturii antreprenoriale

• Formare si sprijin pentru întreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitătii

• Dezvoltarea parteneriatului si încurajarea initiativelor partenerilor sociali si societătii civile.

Axa 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

• Întãrirea capacitãtii SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupare

• Formarea personalului propriu al SPO.

Axa 5: Promovarea mãsurilor active de ocupare

• Dezvoltarea si implementarea măsurilor active de ocupare

• Promovarea sustenabilitătii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea.

Axa 6: Promovarea incluziunii sociale

• Dezvoltarea economiei sociale

• Îmbunãtãtirea accesului si participãrii grupurilor vulnerabile pe piata muncii

• Promovarea egalitãtii de sanse pe piata muncii

• Initiativele transnationale pe o piatã inclusivã a muncii.

 

Aproape toate proiectele au avut prevazute si cursuri de formare profesională gratuite. Din păcate pe parcursul anului 2012, datorita unor grave erori de management ale institutiilor romanesti care au gestionat aceste fonduri finantarile au fost suspendate de catre UE. Acum la final de 2012 sunt sperante ca aceste programe sa repornescă. După reluarea finantarii organizatiile si firmele care in ca nu si-au finalizat proiectele vor mai derula probabil cateva cursuri, iar apoi probabil pana in a doua parte a anului 2014 nu se va mai intampla nimic (doar din 2014 vor incepe noile programe UE). Cu alte cuvinte cei care sunt interesati sa prinda un curs de calificare gratuit vor mai avea o sansa doar in primele luni ale anului 2013.

Nu pierdeti astfel de ocazii !

De ce e necesara instruirea angajatilor ?

In ziua de azi cand toata lumea e preocupata sa reduca costurile foarte multi manageri considera ca instruirea angajatilor este mai degraba un lux decat o necesitate competitivă şi strategica. Foarte putini inteleg ca o firma nu devine competitiva doar prin reducerea numarului de angajati si in unele cazuri diminuarea salariilor angajatilor ramasi ci prin cresterea performantelor angajatilor firmei. Diminuarea numarului de angajati si taierea salariilor produce pe termen scurt un efect pozitiv in bugetul de venituri si cheltuieli al firmei in sensul cresterii profitabilitatii, dar pe termen lung e posibil ca efectul sa fie tocmai invers ca urmare a diminuarii vanzarilor.

Atunci cand problematica instruirii angajatilor este discutata la un simpozion sau la o intrunire a oamenilor de afaceri toti afirma ca instruirea este importanta, dar multi manageri, atunci cand sunt intrebati de ce in ultimii ani nu s-a organizat nici un curs de instruire pentru angajatii firmei, gasesc justificari de genul:

- dacă ne instruim angajaţii şi acestia pleacă ulterior?;

- pe perioada participarii la cursurile de instruire personalul nu isi va indeplini corespunzator sarcinile si ca urmare procesul de productie va fi grav afectat;

- angajatii nostri invata „din mers” de la personalul de conducere si nu e necesara organizarea de cursuri;

- compania nu are deocamdata definitivat planul de instruire al personalului dar in curand acesta se va definitiva si vom incepe activitatile de instruire;

- succesul companiei noastre nu este legat de cursurile de dezvoltare a angajatilor.

Atunci cand apar astfel de justificari, in mod evident managerul firmei nu acorda o importanta prea mare activitatii de instruire a personalului.

Ceea ce managerii ar trebui sa inteleaga este ca în peisajul de afaceri de astăzi activitatea de instruire nu este doar o chestiune de supravieţuire, ci este ceea ce separa companiile performante de cele care sunt in pragul falimentului. Instruirea este mai mult decat construirea de abilităti si cunostinţe ale fiecarui individ din echipa, ea fiind una din caile spre succes.

Companiile care au investit în formarea profesională au declarat următoarele beneficii: 

- fluctuatie redusa a personalului: atunci când oamenii stiu că o companie acorda importanta dezvoltarii personale acestia sunt dispusi să rămână cu această in companie pentru o perioadă mai lungă de timp.

- alinierea la obiectivele companiei: in cazul in care cursurile de instruire sau cursurile de formare profesionala se muleaza „ca o manusa” pe planul strategic al companiei angajatii vor depune mai multe eforturi pentru a atinge obiectivele firmei si vor ridica performanta corporativă pe noi culmi. Atentie: pentru a se atinge un nivel ridicat de competitivitate activitatile de instruire trebuie sa ajute angajatii sa isi dezvolte atât măiestria tehnică, cat si abilitătile interpersonale, cum ar fi o comunicare eficientă, solutionarea litigiilor, bun management al calitătii, lucru in echipa.

- cresterea cifrei de afaceri si a profitabilitatii: participarea angajatilor la cursuri de instruire bine structurate si tinute de traineri profesionisti sau de personal din companie cu abilitati de formator ii va face pe angajati mai entuziasti in ceea ce fac si mai motivati sa presteze o munca de calitate, ceea ce in va face practic sa devina mai productivi.

Modalitatile de organizare a activitatilor de instruire pot imbraca diferite forme: instruire „in clasa”, mentorat, instruire asistata pe calculator, pachete pentru auto-instruire sau proiecte speciale de instruire. Indiferent de forma pe care o imbraca cursurile important este ca managerii companiilor să îmbrătiseze cu entuziasm ideea de instruire a angajatilor si sa prevada astfel de activitati atat in planul de afaceri al firmei cat si in buget.

Nu uitati: după încheierea unui ciclu de formare angajatilor trebuie să li se ofere oportunitati de a aplica competentele. Oamenii nu pot învăta cu succes abilitătile fără a practica la locul de muncă ceea ce au invatat.

Calificarea la indemana oricui

Un fenomen imbucurator in ultimii ani in Romania este acela al abundentei cursurilor de calificare profesionala. Ca urmare a lansarii diferitelor programe europene in tara au aparut numerosi formatori, capabili sa ofere servicii de instruire in domenii foarte variate.

Deoarece la ora actuala exista numeroase site-uri ale formatorilor dar niciun portal care sa cumuleze informatiile referitoare la oportunitatile de instruire ne propunem ca periodic, pe acest blog, sa oferim informatii utile celor interesati sa participe la cursuri de calificare sau la cursuri de instruire.