joi, 18 decembrie 2014

Participarea românilor la învățarea pe parcursul întregii vieți



Se vorbeste tot mai des de învățarea pe parcursul întregii vieți, dar oare cum stă România la acest capitol?
În perioada 2007-2011, in tara noastră nu s-au făcut progrese semnificative privind participarea adulților cu vârste între 25-64 ani la învățarea pe parcursul întregii vieți, ponderea acestora înregistrând o ușoară creștere, de la 1,3% în 2007 la 1,6% în 2011. Alături de Bulgaria (1,2%), România ocupă ultimele locuri între țările UE la acest indicator. În aceste condiții, România se află încă departe de ținta europeană pentru anul 2020 proiectată la o pondere de 15%.

Analiza socio-economică în domeniul educației și formării profesionale a evidențiat o serie provocări privind atingerea țintei stabilite de România pentru anul 2020:
- cele mai scăzute ponderi de participare la formarea profesională continuă se înregistrează în cazul persoanelor cu nivel redus de educație și calificare profesională, a celor care lucrează în companii mici cu sub 10 angajați și a celor cu vârste de peste 40 de ani;
- discrepanțe pe medii de rezidență și pe sexe (în defavoarea mediului rural și, respectiv, în defavoarea persoanelor de sex masculin).

Principalele bariere în calea participării la formarea continuă sunt:
- stimulente financiare limitate pentru individ, dar și pentru angajator,
- informarea limitată a populației cu privire la ofertele de formare,
- lipsa de flexibilitate a ofertelor de formare existente,
- accesul limitat la sistemul de recunoaștere și validare a învățării dobândite în contexte informale și nonformale.

Analiza socio-economică a semnalat și nevoia de profesionalizare a practicienilor (formatorilor). Este necesar un sistem adecvat de formare continuă a personalului care activează în domeniul formării profesionale, sistem care să conducă la consolidarea prestigiului profesional și atractivității acestei profesii.
Imbunătătirea sistemului de educatie a adultilor presupune si o diversificare a rolurilor personalului din educația și formarea profesională a adulților, cum ar fi facilitatori online, mentori, coach, consilieri de carieră, evaluatori de competențe, designer de formare, ș.a., care să răspundă adecvat nevoilor din ce în ce mai diverse ale potențialilor beneficiari de programe de educație și formare a adulților.

Conform analizei socio-economice, principala provocare cu privire la evaluarea și certificarea competențelor dobândite în contexte informale și nonformale o reprezintă dezvoltarea capacității instituționale de administrare și gestiune a centrelor și a personalului care deservește centrele de evaluare și certificare a competențelor. Acoperirea geografică restrânsă a centrelor, precum și concentrarea acestora în doar două regiuni de dezvoltare indică nevoia de a acoperi un număr mai mare de potențiali beneficiari care să poată avea acces la astfel de servicii. De asemenea, sunt necesare măsuri de informare a potențialilor beneficiari cu privire avantajele procesului de evaluare și certificare, mai ales în rândul acelora care au nivel mai scăzut de calificare și pentru care evaluarea și certificarea competențelor ar putea deveni o șansă reală pentru îmbunătățirea situației acestora pe piața muncii.

Accesul la INTERNET și la activități culturale crează contexte reale de dobândire a unor abilități și competențe ale populației, cu impact asupra interesului pentru învățare și formare continuă pe parcursul întregii vieți. În ultimii 5 ani se constată că în România s-au creat premisele pentru creșterea accesului populației la informare și obiective culturale, tot mai multe gospodării, dar și unități de învățământ fiind conectate la INTERNET.
Dacă sunteti interesati să aflati informatii “la zi” despre cursurile de calificare organizate in România accesati site-ul www.e-calificare.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu